Determinarea intervalelor de monotonie

TEOREMA lui Lagrange
Fie \( f:[a,b]\to\mathbb{R} \), cu \( a<b \).
Dacă:
a) funcția \( f \) este continuă pe intervalul \( [a,b] \);
b) funcția \( f \) este derivabilă pe intervalul deschis \( (a,b) \),
atunci există cel puțin un punct \( c\in(a,b) \), astfel încât \( \displaystyle \frac{f(b)-f(a)}{b-a}=f'(c) \).
Consecința a teoremei lui Lagrange
Fie \( f:I\to\mathbb{R} \) o funcție derivabilă pe intervalul \( I \). Atunci:
a) funcția \( f \) este monoton crescătoare pe intervalul \( I \), dacă și numai dacă \( f'(x)\ge 0,\ \forall x\in I \);
b) funcția \( f \) este monoton descrescătoare pe intervalul \( I \), dacă și numai dacă \( f'(x)\le 0,\ \forall x\in I \).
OBSERVAȚII
• Dacă \( f'(x)>0,\ \forall x\in I \), atunci funcția \( f \) este strict crescătoare pe intervalul \( I \).
• Dacă \( f'(x)<0,\ \forall x\in I \), atunci funcția \( f \) este strict descrescătoare pe intervalul \( I \).
• Dacă \( f'(x)=0,\ \forall x\in I \), atunci funcția \( f \) este constantă pe intervalul \( I \).
Pentru stabilirea intervalelor de monotonie ale unei funcții \( f:D\to\mathbb{R} \), se procedează astfel:
  • se calculează derivata \( f' \) a funcției \( f \) pe domeniul de derivabilitate \( D_f\subset D \);
  • se rezolvă ecuația \( f'(x)=0,\ x\in D_f \);
  • se determină semnul funcției \( f' \) pe intervalele pe care aceasta nu se anulează;
  • se stabilesc intervalele de monotonie în funcție de semnul derivatei.

Exemple rezolvate

Determinarea punctelor de extrem

Fie \(f:D\to \mathbb{R}\) o funcție reală.

➢ Un punct \(x_0\in D\) se numește punct de maxim absolut al funcției \(f\) dacă \(f(x)\le f(x_0),\ \forall x\in D\), \(f(x_0)\) se numește maximul absolut al funcției.

➢ Un punct \(x_0\in D\) se numește punct de minim absolut al funcției \(f\) dacă \(f(x)\ge f(x_0),\ \forall x\in D\), \(f(x_0)\) se numește minimul absolut al funcției.

Observație. Punctele maxime absolute și minime absolute se numesc puncte de extrem absolut ale funcției \(f\).

TEOREMA lui Fermat

Fie \(f:[a,b]\to \mathbb{R}\) și \(x_0\in(a,b)\) un punct de extrem al funcției \(f\). Dacă funcția \(f\) este derivabilă în punctul \(x_0\), atunci \(f'(x_0)=0\).

Pentru determinarea punctelor de extrem ale unei funcții derivabile, se parcurg, în general, următoarele etape:

Se determină punctele critice ale funcției, adică valorile lui \(x\) pentru care

\[ f'(x)=0 \]

Se studiază semnul derivatei \(f'\) pe intervalele determinate de punctele critice.

Se întocmește tabelul de variație al funcției.

Se identifică punctele de extrem:

  • dacă \(f'\) își schimbă semnul din „+” în „−”, atunci funcția are un maxim local;
  • dacă \(f'\) își schimbă semnul din „−” în „+”, atunci funcția are un minim local.

Se calculează valorile funcției în punctele de extrem, determinând astfel extremele funcției.